📑 Cuprins
1. Introducere
Atunci când o persoană decedează fără a lăsa un testament valabil, moștenirea se transmite conform succesiunii legale. Aceasta înseamnă că legea stabilește cine sunt moștenitorii și în ce cotă moștenesc, în funcție de gradul de rudenie cu defunctul.
Acest ghid vă oferă informații complete despre moștenirea fără testament în Republica Moldova, conform prevederilor Codului Civil, inclusiv ordinea moștenitorilor, cotele succesorale și procedura de acceptare.
📌 Principiul fundamental: În cazul moștenirii fără testament, legea stabilește ordinea de chemare la moștenire în funcție de gradul de rudenie, iar moștenitorii sunt chemați în ordinea claselor succesorale.
Pentru informații generale despre moșteniri, consultați pagina: servicii de drept succesoral.
2. Ce este moștenirea legală
Moștenirea legală este transmisiunea patrimoniului defunctului către moștenitorii prevăzuți de lege, atunci când defunctul nu a lăsat testament sau testamentul este nul.
Conform articolului 1501 din Codul Civil, „succesiunea este legală, dacă defunctul n-a făcut testament sau dacă testamentul este nul.”
Moștenirea legală se caracterizează prin:
- Caracterul subsidiar – intervine doar în lipsa unui testament valabil;
- Caracterul imperativ – ordinea moștenitorilor este stabilită de lege, nu poate fi modificată de voința părților;
- Caracterul protectiv – protejează interesele familiei defunctului.
✅ Regula de bază: Moștenirea legală se aplică în toate cazurile în care nu există un testament valabil sau când testamentul nu acoperă întregul patrimoniu (succesiune mixtă).
3. Ordinea moștenitorilor legali
Codul Civil stabilește mai multe clase de moștenitori, care sunt chemați la moștenire în ordine, în funcție de gradul de rudenie cu defunctul.
Clasa I – Descendenții și soțul supraviețuitor
În această clasă sunt chemați la moștenire descendenții defunctului (copii, nepoți, strănepoți) și soțul supraviețuitor. Conform noilor modificări legislative, soțul supraviețuitor a fost reintegrat în clasa I de moștenitori legali.
Clasa II – Ascendenții privilegiați și colateralii
În această clasă sunt chemați la moștenire părinții defunctului, frații și surorile (și descendenții acestora).
Clasa III – Ascendenții ordinari
În această clasă sunt chemați la moștenire bunicii defunctului.
Statul
Dacă nu există moștenitori legali din clasele I, II sau III, sau dacă aceștia nu au acceptat moștenirea, patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului (succesiune vacantă).
⚠️ Principiul ordinii: Moștenitorii dintr-o clasă superioară îi exclud pe cei din clasele inferioare. De exemplu, dacă există moștenitori de clasa I, cei din clasa II nu mai sunt chemați la moștenire.
4. Cotele succesorale
Cotele succesorale reprezintă părțile din moștenire care revin fiecărui moștenitor. Acestea se calculează în funcție de clasa de moștenitori și de numărul acestora.
| Clasa de moștenitori | Cote succesorale |
|---|---|
| Clasa I (descendenți) | Moștenesc în părți egale între ei. Dacă un copil este decedat, nepoții moștenesc prin reprezentare partea acestuia. |
| Clasa I (soț supraviețuitor) | Cota soțului supraviețuitor este de 1/4 din moștenire dacă vine în concurs cu descendenții defunctului. |
| Clasa II (părinți, frați, surori) | Părinții moștenesc 1/4 fiecare (dacă ambii sunt în viață). Frații și surorile moștenesc în părți egale între ei. |
| Clasa III (bunici) | Moștenesc în părți egale între ei. |
📌 Exemplu: Dacă defunctul lasă soție și doi copii, moștenirea se împarte astfel: soția primește 1/4 (25%), iar cei doi copii împart restul de 3/4 (75%) în părți egale – fiecare copil primește 3/8 (37,5%).
5. Dreptul de reprezentare
Dreptul de reprezentare este o instituție juridică prin care descendenții unei persoane (de exemplu, nepoții) moștenesc locul acelei persoane (de exemplu, copilul defunctului) dacă aceasta a decedat înaintea defunctului.
Potrivit articolului 1516 alin. (1) din Codul Civil, „dreptul de reprezentare permite descendenților persoanei care ar fi avut vocație la succesiunea unui defunct să ocupe locul acesteia în gradul în care aceasta ar fi moștenit.”
Condițiile pentru exercitarea dreptului de reprezentare:
- Persoana reprezentată (de exemplu, copilul defunctului) trebuie să fie decedată înaintea defunctului;
- Persoana reprezentată trebuie să fi avut vocație la moștenire;
- Reprezentanții trebuie să fie descendenții persoanei reprezentate.
✅ Regula de bază: Dreptul de reprezentare funcționează în linie descendentă (copii, nepoți, strănepoți), nu și în linie ascendentă (părinți, bunici).
6. Cota soțului supraviețuitor
Soțul supraviețuitor are o poziție specială în cadrul moștenirii legale, fiind reintegrat în clasa I de moștenitori prin modificările legislative recente.
Cota soțului supraviețuitor
Cota succesorală a soțului supraviețuitor este de 1/4 din moștenire dacă vine în concurs cu moștenitorii clasei I (descendenții defunctului).
Cota în lipsa descendenților
Dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu moștenitorii claselor II sau III, cota sa este de 1/2 din moștenire.
Moștenirea integrală
Dacă nu există niciun alt moștenitor legal, soțul supraviețuitor moștenește integral moștenirea.
📌 Drepturile soțului supraviețuitor: Pe lângă cota succesorală, soțul supraviețuitor are dreptul la bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei (cota de 1/2 din bunurile comune, conform regimului matrimonial).
Pentru mai multe informații despre drepturile soțului supraviețuitor, consultați articolul: Moștenirea fără testament.
7. Procedura succesorală în cazul moștenirii legale
Procedura succesorală în cazul moștenirii fără testament parcurge următoarele etape:
Pasul 1 – Depunerea actelor
Moștenitorii depun la notar actele necesare: certificatul de deces, actele de identitate, certificatele de naștere, certificatul de căsătorie (dacă este cazul), actele de proprietate ale bunurilor.
Pasul 2 – Verificarea cercului de moștenitori
Notarul verifică cercul de moștenitori conform prevederilor legale și stabilește cotele succesorale.
Pasul 3 – Acceptarea moștenirii
Moștenitorii depun declarația de acceptare a moștenirii în formă autentică la notar, în termenul legal de 12 luni (pentru moștenirile deschise după 1 aprilie 2026).
Pasul 4 – Eliberarea certificatului de moștenitor
Notarul eliberează certificatul de moștenitor, care confirmă dreptul moștenitorilor la moștenire.
⚠️ Termenul de acceptare: Pentru moștenirile deschise începând cu 1 aprilie 2026, termenul de opțiune este de 12 luni. Depășirea termenului duce la pierderea dreptului de a accepta moștenirea.
Pentru mai multe informații despre procedura succesorală, consultați articolul: Cum se face o moștenire.
8. Succesiunea vacantă
Conform articolului 1515 alin. (1) din Codul Civil, patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului în baza dreptului de moștenire asupra unui patrimoniu vacant, dacă nu există nici succesori testamentari, nici legali, sau dacă nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea.
Statul, spre deosebire de ceilalți moștenitori, nu are dreptul de a renunța la moștenirea vacantă. Statul, după expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea moștenirii, prin intermediul organului financiar, solicită notarului eliberarea certificatului de succesiune vacantă.
📌 Constatarea succesiunii vacante: Constatarea faptului că o succesiune este vacantă se face prin eliberarea unui certificat de succesiune vacantă.
9. Întrebări frecvente
Ce este moștenirea legală (fără testament) în Moldova?
Moștenirea legală este transmisiunea patrimoniului defunctului către moștenitorii prevăzuți de lege, atunci când defunctul nu a lăsat testament sau testamentul este nul. Aceasta este reglementată de Codul Civil al Republicii Moldova.
Care este ordinea moștenitorilor legali în Moldova?
Moștenitorii legali sunt, în ordine: Clasa I – descendenții defunctului (copii, nepoți) și soțul supraviețuitor; Clasa II – părinții defunctului, frații și surorile (și descendenții acestora); Clasa III – bunicii defunctului. În lipsa acestora, moștenirea revine statului.
Ce cotă succesorală revine soțului supraviețuitor?
Cota succesorală a soțului supraviețuitor este de 1/4 din moștenire dacă vine în concurs cu moștenitorii clasei I (descendenții defunctului). Dacă soțul supraviețuitor vine în concurs cu moștenitorii claselor II sau III, cota sa este de 1/2 din moștenire.
Cum se calculează cotele succesorale în cazul moștenirii legale?
Cotele succesorale se calculează în funcție de clasa de moștenitori: moștenitorii din aceeași clasă moștenesc în părți egale, cu excepția soțului supraviețuitor care are o cotă specială de 1/4 din moștenire dacă vine în concurs cu descendenții.
Ce este dreptul de reprezentare în materie succesorală?
Dreptul de reprezentare permite descendenților unei persoane (de exemplu, nepoții) să moștenească locul acelei persoane (de exemplu, copilul defunctului) dacă aceasta a decedat înaintea defunctului. Astfel, nepoții moștenesc partea care i-ar fi revenit părintelui lor.
Ce se întâmplă dacă nu există moștenitori legali?
Dacă nu există moștenitori legali din clasele I, II sau III, sau dacă aceștia nu au acceptat moștenirea, patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului (succesiune vacantă).
Care este termenul de acceptare a moștenirii în cazul moștenirii legale?
Pentru moștenirile deschise începând cu 1 aprilie 2026, termenul de opțiune pentru acceptarea sau renunțarea la moștenire este de 12 luni de la data decesului. Pentru moștenirile deschise anterior, termenul era de 6 luni.
Articole conexe
Servicii juridice conexe
Aveți nevoie de asistență într-o procedură de moștenire legală?
Procedura succesorală poate fi complexă, mai ales când nu există testament. Contactați-ne pentru o consultație și asigurați-vă că drepturile dumneavoastră sunt protejate.